Așezare
Oraşul Bolintin-Vale se află în partea de sud a ţării, în nordul judeţului Giurgiu, la o distanţă de 23 km vest de capitala tării şi de 90 de km faţă de municipiul Giurgiu. Localitatea este situată lângă autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, pe drumul judeţean 601 ce leagă Bucureştiul de localitatea Videle şi zona petroliferă. Accesul în localitate se face prin deviaţia din autostrada A1, prin drumul judeţean 401A şi prin 601 pe relaţia Bucureşti -Videle.
Oraşul se află la intersecţia unor importante căi rutiere ce duc spre Târgovişte, Roşiorii de Vede, Giurgiu şi Braşov, făcând legătura între Muntenia, Oltenia şi Ardeal. Datorită situării sale, localitatea a avut de-a lungul istoriei o importanţă deosebită. Coordonatele geografice sunt: 44°24’49” latitudine şi 25°46’24” longitudine, la egală distanţă de Polul Nord şi de Ecuator.
Teritoriul oraşului se întinde pe o suprafaţă de 4.042 ha (intravilan – 924,25 ha, extravilan – 3.117,75 ha) pe direcţia est-vest. Localitatea este aşezată în centrul Câmpiei Române, în lunca dintre râurile Argeş (vest) şi Sabar (est).
Oraşul Bolintin-Vale este singura localitate urbană din România situată pe două râuri paralele aflate la mare distanţă de confluenţa lor, Argeşul şi Sabarul, la 4 km în linie dreaptă. Teritoriul oraşului Bolintin-Vale se învecinează cu localităţile : la nord : Căscioarele, Stoeneşti, Palanca, Poenari ; la sud : Ogrezeni şi partea de sud a pădurii Căscioarele ; la vest : Bolintin-Deal, Mihai-Vodă; la est : Crevedia Mare şi partea de vest a pădurii Căscioarele.
Bolintin-Vale are un rol de deservire în teritoriu. Este format din 4 localităţi : Bolintin-Vale, Malu-Spart, Crivina şi Suseni, dezvoltate pe malul drept şi stâng al Argeşului, în două perechi, după cum urmează : Malu-Spart şi Suseni pe malul drept al Argeşului ; Bolintin-Vale şi Crivina pe malul stâng al Argeşului şi drept al Sabarului.
Populaţia oraşului Bolintin-Vale este astăzi, de cca. 12.500 locuitori şi a evoluat, în general, astfel: circa 200 de suflete în secolele XV-XVI, aproximativ 1.000 locuitori la sfârşitul veacului al XVIII-lea, vreo 3.000 în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, 6.100 locuitori în 1912 şi 7.200 în 1930.
Istorie
Localitatea Bolintin-Vale este atestată documentar din anul 1433, într-un hrisov dat de Alexandru Aldea Voievod (1431-1436), fiul lui Mircea cel Bătrân, atestarea fiind legată de existenţa mănăstirii Bunavestire din Pădurea cea Mare de la Bolintin : „1433 (6941) Martie, [Târgovişte] – Hrisovul lui Alexandru marele voievod, ce-l dă mănăstirii din Pădurea cea Mare, unde este Bunavestire, peste apa Argeşului împotriva Bucşanilor, ca să-i fie satu ce să numeşte Bolintinu jumătate, i proci”.
Din acest hrisov rezultă că localitatea Bolintinu susţinea din punct de vedere economic, încă din anul 1433, mănăstirea Bunavestire, ceea ce demonstrează că era o aşezare bine dezvoltată pentru perioada aceea. Localitatea se afla printre cele 63 de aşezări rurale consemnate în perioada 1426-1450 în Ţara Românească. După 1433 sunt recunoscuţi boierii: Băleanu, Băbeanu, Bolintineanu.
De-a lungul istoriei în localitatea Bolintin-Vale s-au desfăşurat evenimente deosebite printre care amintim: domnitorul Mihai Viteazu a amplasat una din taberele sale între Ogrezeni, Malu-Spart şi Bolintin; în 1821 Tudor Vladimirescu dă proclamaţia de la Bolintin;
În localitate s-a născut poetul Dimitrie Bolintineanu. Localitatea Bolintin-Vale a devenit oraş în urma Deciziei Consiliului Executiv nr. 125 din 31 mai 1989, având în componenţa sa satele Crivina, Malu-Spart şi Suseni. În anul 2003 oraşul Bolintin-Vale a sărbătorit 570 de ani de la prima atestare documentară.
Industrie și economie
In sectorul comercial (unde ponderea o are capitalul privat) s-a înregistrat o tendinţă ascendentă, reflectată în cifra de afaceri.
Activitatea comercială a reprezentat o tradiţie a localităţii. în Bolintin se desfăşoară încă din 1893 un târg duminical, care reuneşte comercianţi ce oferă o gamă largă de produse agricole, alimentare, materiale pentru construcţii, mobilă, produse de fierărie şi olărit.
De asemenea există o piaţă zilnică unde îşi vând marfa micii producători: fructe, legume, lactate, produse din carne.
Activitatea economică a oraşului Bolintin-Vale poate fi considerată superioară celei din localităţile învecinate, dar problemele existente la nivelul întregii economii româneşti se reflectă şi asupra economiei locale.
În Bolintin sunt prezente toate tipurile de activităţi economice, acoperindu-se majoritatea necesităţilor localităţii (mai puţin industria grea) prin produse agricole, industrie uşoară, comerţ. Capitalul rezultat în urma acestora contribuie la creşterea nivelului economic şi de viaţă al localităţii.
Sănătate
Spitalul Orășenesc Bolintin Vale, este amplasat în zona de nord a județului Giurgiu. Profilul de activitate al spitalului este asistența medicală spitalicească continuă și de zi pentru pacienți de tip acut și asistență medicală ambulatorie specialități clinice și paraclinice, deservind o populație de circa 90 mii de locuitori, dispersați pe raza a 15 localități. Regimul de lucru este de 24 ore/zi, 365 zile/an.
Monumente istorice
În orașul Bolintin-Vale se află bustul lui Dimitrie Bolintineanu, monument de for public de interes național, ridicat la jumătatea secolului al XX-lea. Alte nouă obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Canton”, aflat în amonte de Malu Spart, pe valea Argeșului, cuprinde urme de așezări din neolitic (cultura Boian) și din perioada Latène; și situl de la Suseni, aflat pe terasa înaltă a Argeșului, unde s-au găsit așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina), din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu).
Celelalte șapte sunt clasificate ca monumente de arhitectură: fosta pretură (sfârșitul secolului al XIX-lea), actuala primărie; casa Manolache (1910–1920); biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1832); poșta veche (sfârșitul secolului al XIX-lea); primăria veche (aceeași perioadă), astăzi Clubul Elevilor; școala veche (1999), toate din localitatea principală; și biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1841–1843) din satul Malu Spart.